Vine iarna si sistemul imunitar este pus la grea incercare in ce priveste diversitatea ramurilor microbilor de raceala si gripa. Si nu numai. De aceea am pus la dispozitia d-voastra o serie de articole despre miere si beneficiile acesteia asupra nutritiei si sanatatii.
In articolul „Mierea pentru nutritie si sanatate “ de Stefan Bogdanov s.a. de la Centrul de Cercetare Apicola din Berna, Elvetia sunt accentuate cateva chestiuni de ordin nutritiv din mai multe puncte de vedere (American Journal of the College of Nutrition, 2008, 27: 677-689). Studiul acesta extraordinar, tradus și in limba romana, este o sinteză veritabila, stiintifica si bine documentată (169 de cărți și studii despre miere, nutrienti din miere sau efecte medicale!) în ce priveste mierea și nutriția.
Deoarece nu toată lumea are acces la această lucrare am realizat pentru inceput o sinteză în trei părți.
Înainte de toate dorim să punctăm câteva chestiuni generale despre mierea de albine. Conform acestui studiu, aproximativ 95% din substanta uscata a mierii este compusa din carbohidrati, in special din fructoza si glucoza. Indicele glicemic al mierii variaza de la 32 la 85, depinzand de originea botanica, fiind mai mic decat in cazul zaharului (zaharoza) (intre 60 si 110).
Sorturile de miere bogate in fructoza asa cum este mierea de salcam are un indice glicemic scazut (GI). In plus, mierea contine mici cantitati de proteine, enzine, aminoacizi, vitamine, elemente diverse, ca de exemplu compusi aromatici.
Totusi, importanta sa cu privire la nutritie se leaga prin efectele sale fiziologice. Este important de mentionat ca, procentajul elementelor componente ale mierii depind in mare masura de originea botanica, un fapt care este important de luat in considerare in studiile de fiziologie si de nutritie.
In urma unor studii stiintifice, analize si teste, reiese faptul ca mierea are proprietati antimicrobiene, antivirale, antiparazitare, antiinflamatoare, antioxidante, antimutagenice, chiar si (sic!) antitumorale. Nu trebuie minimizat nici faptul că datorita compozitiei sale bogate in carbohidrati si proprietatilor sale functionale mierea este o sursa de energie excelenta pentru sportivi. Aceasta poate pentru că in procesul de digestie, dupa ingerarea mierii, principalii carbohidrati – fructoza si glucoza – sunt rapid transportati in sange unde sunt utilizati imediat pentru cerintele de energie ale organismului uman.
Un mic sfat din partea acestui studiu: majoritea proprietatilor medicale ale mierii sunt atinse doar daca se consuma o cantitate mai mare de miere, cca. 50-80g.
Scurt istoric
Ceea ce nu se știe în general despre miere este faptul că este unul dintre (probabil) singurele indulcitoare natural disponibil. Dar și unul din antibioticele pe care ni le dăruiește natura.
Se pare că mierea a făcut parte din regimul alimentar a lui Homo sapiens, ceea ce înseamnă că relatia dintre albine si om a inceput inca din epoca de piatra. Pentru a ajunge la mierea dulce omul a fost gata sa-si riste viata.
Dar prima dovada scrisa privind mierea care exista la ora actuala este o tableta sumeriana datata din anii 2100-2000 iChr., care mentioneaza utilizarea mierii ca medicament si unguent.
Venind pe linie istorică mai aproape de zilele noastre, se observă in cele mai vechi culturi faptul că mierea a fost utilizata atat in scop nutritional cat si in scop medical. Conform Bibliei, Regele Solomon spunea: “mananca miere fiul meu pentru ca este buna (Vechiul Testament). Iar Ioan Botezătorul, un sfânt iubit la români, ne apare ca mâncând miere sălbatică în zonele deșertice din apropierea Iordanului în Israelul de azi.
Credinta ca mierea este hrana, medicament si unguent a fost transmisa pana in zilele noastre. Pentru o perioada foarte lunga de timp in istoria omului mierea a reprezentat o sursa importanta de carbohidrati si singurul indulcitor disponibil pana la aparitia industriei zaharului in jurul anul 1800.
Apiterapia – medicină alternativă?
In intreaga istorie a umanitatii mierea a fost utilizata nu numai ca hrana, ci si ca medicament. In ultimii ani s-a dezvoltat o ramura alternativa a medicinii – Apiterapia, oferind tratamente bazate pe miere si alte produse impotriva multor boli. Cunoasterea acumulata pe acest subiect face obiectul multor carti, in ultimul timp cunoasterea fiind disponibila si pe diverse pagini de internet ca de ex: www.apitherapy.com sau www.apitherapy.org.
Recent, cele mai multe utilizari in vindecare sunt legate de tratamentul ranilor, arsurilor, dar si infectiilor, toate acestea fiind tratate in literatura de specialitate.
Este cunoscut si faptul ca diverse sortimente monoflorale contin cantitati diverse de minerale si alte elemente in cantitati foarte mici (urme). Din punct de vedere nutritional sunt importante urmatoarele elemente – Crom, Mangan si Seleniu, in special la copii cu varste cuprinse intre 1 si 15 ani. Mierea contine 0.3-25 mg/kg colina si 0.06 -5 mg/kg acetilcolina. Colina este esentiala pentru functia cardiovasculara si cerebrala, dar intra si in compozitia membranei celulare, avand rol reparator al membranei celulare.
Concluzii
Datorita diversitatii originii botanice, mierea difera din punct de vedere organoleptic, ca aspect, dar si in ceea ce priveste compozitia. Cele mai importante si relevante componente sunt carbohidratii, in special fructoza si glucoza, dar si alte oligozaharide in numar de cca. 25. Desi mierea este o hrana bogata in carbohidrati, indicele sau glicemic variaza intre 32 si 85, in functie de sursa botanica.
Mierea contine si cantitati mici de proteine, enzime, aminoacizi, vitamine, compusi aromatici, polifenoli si alte elemente sub forma de urme. Acest material are in vedere o analiza a compozitiei mierii, contributia nutritionala a componentelor sale, dar si efectele sale din punct de vedere fiziologic si nutritional. Acest studiu ne arata ca mierea are o mare varietate de efecte nutritionale si de sanatate, daca este consumata, informatie pe care o accentuam, in doze de cca 50 pana la 80 g.
Puteți cumpăra mai multe sortimente de miere de aici!
